Explicarea criteriilor de Individualizare a pedepselor (Art. 74 noul cod penal)

Asa cum am mentionat in articolul anterior pe aceasta tema, alegerea pedepsei (in cazul pedepselor alternative, sau in cazul sanctiunilor penale impotriva minorilor) dar si stabilirea cuantumului sau a duratei pedepsei se face conform celor doua directii de evaluare principale A) Gravitatea infractiunii savarsite si B) Periculozitatea infractorului. Cele doua directii sunt evaluate conform urmatoarelor criterii legale mentionate expres:

  1. A) Imprejurarile, modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;

Atunci cand legea mentioneaza ‘imprejurarile’ se refera la acele aspect/particularitati ce tin de locul si timpul savarsirii infractiunii precum si cele referitoare la victim (nu se limiteaza neaparat la acestea). Doar ca exemple sugestive va puteti imagina ca infractiunea a fost savarsita intr-un complex comercial cu multi oameni in jur (de toate categoriile si varstele), in timpul noptii, in timp ce fortele de ordine actionau pentru stingerea unui incediu sau pentru inlaturarea consecintelor unei calamitati, etc.. Alte aspecte ce pot fi luate in calcul in categoria ‘Imprejurarilor’ sunt cele legate de victima : poate era un copil de varsta foarte frageda, poate era un bolan sub ingrijire medicala, poate era un batran ce nu se putea apara. Realitatea exterioara in care s-a savarsit infractiunea ofera indicii multiple si relevante in legatura cu cele doua directii de evaluare mentionate anterior. De altfel, chiar si fara cunostinte de specialitate, cred ca sunteti de acord cu noi cand spunem ca aceste imprejurari ofera indicii pretioase despre faptuitor si despre periculozitatea acestuia sau a gravitatii faptei sale.

Modul de comitere a infractiunii face referire la conceperea si executarea concreta a faptei, daca a existat sau nu o pregatire anterioara, ce durata de timp a intervenit intre luarea deciziei de a savarsi infractiunea si executarea ei, ce aspecte a luat in considerare faptuitorul cand a conceput/executat, etc.

Mijloacele folosite se refera la procedeele, tehnicile, uneltele folosite pentru savarsirea infractiunii ce poate releva pericolul social al faptei si a faptuitorului.

  1. B) Starea de pericol creata pentru valorea sociala ocrotita

Acest criteriu ofera un mijloc de evaluare deosebit de important (a gravitatii infractiunii si a periculozitatii infractorului) in cazul infractiunilor de pericol (cele unde nu este necesar sa se produca un rezultat palpabil) si a tentative idonee. Ca exemplu sugestiv, pentru a intelege ideea, va puteti imagina ca faptuitorul pune la cale distrugerea cablurilor de alimentare cu energie electrica ale unui spital punand astfel in pericol nenumarate vieti care sunt in acel moment (sau care urmeaza sa aiba parte) in ingrijirea medicala a acelei unitati spitalicesti. Alt exemplu, faptuitorul pune in executare intentia de a otravi linia de distributie a apei potabile ale unui oras cu o substanta toxica cu efecte pe termen lung. Dupa cum puteti observa in ambele exemple, persoana capabila de astfel de fapte ce pot conduce la consecinte importante dovedeste o periculozitate deosebita iar fapta sa poate fi cu usurinta evaluate ca fiind foarte grava. La polul opus, imaginati-va ca un coleg de serviciu planuieste si executa o farsa unui coleg in care cea mai grava consecinta ar fi ranirea usoara a acestuia.

  1. C) Natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii

Aceste criteriu are in vedere vatamarea concreta produsa impotriva valorii sociale aparate prin norma de incriminare (acest criteriu este folosit in cazul infractiunilor de rezultat). Acest criteriu foloseste un criteriu mixt luand in considerare natura rezultatului (sau a consecintelor) cat si gravitatea lui (sau a consecintelor). Natura rezultatului produs face distinctia intre diferitele rezultate pe care legea penala le preintampina sau pedepseste in cazul infractiunilor, cum ar fi distrugerea sau pierderea unor bunuri, pierderea folosintei unui bun, vatamarea corporala sau chiar moartea unei (sau unor) persoane, pierderea libertatii fizice a unei persoane, etc.. Gravitatea rezultatului se refera la masura concreta a lezarii valorii sociale. Pentru exemplele de Natura a rezultatului produs, gravitatea pune in discutie chestiuni masurabile cum ar fi numarul si valoarea bunurilor distruse, perioada in care persoana a fost lipsita de folosinta unui bun, vatamarea corporala a unei singure persoane sau mai multe, moartea unei persoane sau mai multora, etc..

In cadrul acestui criteriu se va avea in vedere nu numai rezultatele directe produse de infractor (de exemplu a distrus un cablu sau un generator al unui spital) dar si a celor indirect care s-au aflat in relatie de cauzalitate directa cu fapta acestuia (in acelasi exemplu spitalul a fost lipsit de energie electrica si astfel o persoana ce se afla in ingrijire a decedat ca urmare a lipsei de electricitate).

  1. D) Motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit

Motivul (sau Mobilul) reprezinta cauza interna ce a generat actul de conduit interzis de legea penala si desemneaza acele sentimente (sau interese) cum ar fi dorinta, pasiune, etc. Lipsa oricarui mobil poate fi un semn de iresponsabilitate.

Sunt anumite cazuri cand mobilul faptuitorului este o circumstanta agravanta generala. Ca exemple mentionam savarsirea unei infractiuni pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, orientare sexual ori pentru alte imprejurari de acelasi fel.

Scopul savarsirii infractiunea este reprezentat de finalitatea urmarita de faptuitor prin savarsirea infractiunii.

  1. E) Natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

Daca va mai aduceti aminte, unul dintre scopurile principale ale Pedepsei este sa previna savarsirea de noi infractiuni. In schimb, daca infractorul persista in atitudinea sa impotriva valorilor sociale pe care societatea vrea sa le protejeze atunci el dovedeste simultan o periculozitate crescuta dar si o dorinta scazuta de a se reintegra social si de a devein un membru valoros al societatii. In acelasi timp, instanta de judecata va lua in considerare faptul ca sanctiunile penale aplicate anterior nu au avut succesul scontat si ca de aceasta data va trebui ca masura instantei sa fie adaptata acestei realitatii.

  1. F) Conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal;

Dupa cum va puteti da seama, actiunile infractorului dupa ce a savarsit fapta au relevant pentru evaluarea acestuia (si a gravitatii faptei lui) in ce priveste periculozitatea. Astfel, actiuni ale acestuia care duc catre restabilirea ordinii de drept si impiedicarea sau inlaturarea consecintelor faptei sale vor conduce spre concluzia ca acesta isi regreta fapta si doreste sa faca tot posibilul pentru a reface starea lucrurilor cat mai aproape de varianta initiala. Ca exemple de astfel de atitudini, puteti avea in vedere autodenuntul, eforturile acestuia de a impedica producerea rezultatului (cat si a altor consecinte), restituirea bunului furat, sau in cursul procesului penal, recunoasterea faptei, cooperarea cu organele abilitate.

Aceasta conduita poate fi si negativa, nu numai pozitiva. Adica, infractorul poate ca in loc sa ajute partile interesate (victima, organele abilitate, parti interesate, etc) va depune eforturi pentru a impedica restabilirea ordinii de drept prin descoperirea lui ca infractor, prin nerestituirea bunurilor, prin declaratii mincinoase, etc..

  1. G) Nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Acesta este un criteriu care intregeste tabloul general al infractorului luand in considerare aspecte relevante ce leaga fapta savarsita de persoana faptuitorului.  Poate functiona atat pentru o apreciere pozitiva (in favoarea infractorului) dar si negativa. Nivelul de educatie poate releva ca infractorul a avut o intelegere detaliata si profunda a consecintelor pe care le va produce prin actiunile/inactiunile sale sau, din contra, poate releva ca o parte dintre consecintele produse de ele nu au fost evaluate la justa valoarea. Varsta este un indicator al experientei personale, a maturitatii dar si a capacitatii de a intelege anumite aspecte ale faptei sale. Starea de sanatate completeaza tabloul infractorului cu informatii relevante incidente in cauza dedusa judecatii legate de sanatatea acestuita psihica si fizica.

Dupa cum puteti observa din scurta sinteza prin care am tratat, foarte succint, pe rand fiecare criteriu legal si general de individualizare a pedepsei, procesul de evaluare este unul foarte complex si include considerarea a numeroase elemente de natura materiala sau psihica care vor forma convingerea instantei de judecata in privinta pedepsei necesare pentru restabilirea ordinii de drept.

Asa cum v-am sfatuit si anterior, un avocat bun si cu experienta in cauzele penale va putea ajuta instanta de judecata in privinta celei mai potrivite pedepse chiar si in cazurile in care nu se poate obtine o achitare.

Nullum judicium sine deo Contacteaza-ne!