Solutia legislativa prevazuta de art.70 CPP, care stabileste ca asupra cererii de recuzare a procurorului formulata in faza de judecata, in faza camerei preliminare sau in fata judecatorului de drepturi si libertati se pronunta procurorul ierarhic superior este neconstitutionala Decizia 625/26.10.20

Solutia legislativa prevazuta de art.70 CPP, care stabileste ca asupra cererii de recuzare a procurorului formulata in faza de judecata, in faza camerei preliminare sau in fata judecatorului de drepturi si libertati se pronunta procurorul ierarhic superior este neconstitutionala Decizia 625/26.10.20

DECIZIA
Nr.
625
din 26 octombrie 2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.
69 și
art.
70 din
Codul de procedură penală
Publicată în Monitorul Oficial nr.107 din 07.02.2017
Valer Dorneanu
președinte
Marian Enache
judecător
Petre Lăzăroiu
judecător
Mircea Ștefan Minea
judecător
Daniel Marius Morar
judecător
Mona
Maria Pivniceru
judecător
Livia Doina Stanciu
judecător
Simona
Maya Teodoroiu
judecător
Varga Attila
judecător
Daniela Ramona Marițiu
magistrat
asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.
69 și
art.
70 din Codul
de procedură penală, excepție ridicată de Anica Kopicuc în Dosarul
nr.
4.600/1/2015 al Înaltei Curți de
Casație și Justiție
Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr.
44D/2016.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 septembrie 2016, în prezența reprezentantului
Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, și au fost consemnate
în încheierea din acea dată, când,
având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce
formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispozițiile
art.
58
alin.
(3) din Legea
nr.
47/1992
privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 18
octombrie 2016, respectiv 26 octombrie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul
nr.
4.600/1/2015,
Înalta Curte de
Casație și Justiție
Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor
art.
69 și
art.
70 din Codul de procedură
penală
, excepție
ridicată de Anica Kopicuc cu ocazia soluționării unui proces penal.
4.
În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia susține că soluționarea
cererii de recuzare a procurorului de ședință de către procurorul ierarhic s
uperior, chiar și în cazul în
care cererea de recuzare este formulată în cadrul camerei preliminare, contravine dispozițiilor
constituționale cuprinse în
art.
20,
art.
21,
art.
130,
art.
133 și
art.
147. Apreciază că cererea de recuzare a
procurorului de ședinț
ă trebuie soluționată de către instanța de judecată în fața căreia a intervenit acest
incident procedural, iar nu de către procurorul ierarhic superior.
5.
Înalta Curte de Casație și Justiție
Secția penală
apreciază că excepția de
neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că, potrivit noii reglementări, procedura de soluționare a
recuzării procurorului, fie că cererea de recuzare privește procurorul care supraveghează urmărirea
penală, fie că se referă la procurorul de ședință, are un caracter unitar, în sensul că, potrivit
art.
70
alin.
(1) din Codul de procedură penală,
„în tot cursul procesului penal, asupra abținerii sau recuzării
procurorului se pronunță procurorul ierarhic superior”
. Arată că, în vechea reglementare, procedura de
soluționare a cererii de recuzare era reglementată de dispozițiile
art.
52 care vizau și cererea de recuzare
a procurorului de ședință și care prevedeau că
„abținerea sau recuzarea judecătorului, procurorului,
magistratului
asistent sau grefierului se soluționează de un al
t complet, în ședință secretă, fără
participarea celui ce declară că se abține sau care este recuzat”
.
6. Înalta Curte de Casație și Justiție
Secția penală arată că noua legislație procesual penală
prevede că cererea de recuzare a procurorului de ședință
nu poate fi soluționată de către instanța de
judecată, ci, în mod obligatoriu, aceasta se soluționează de procurorul ierarhic superior. Or, noua
reglementare aduce atingere unui atribut esențial al procesului penal, acela al independenței
judecătorului de
a soluționa orice incident procedural invocat în fața sa, fie că este judecător de drepturi
și libertăți, judecător de cameră preliminară sau complet de judecată, judecătorul fiind singurul în măsură
 
să aprecieze asupra incidentelor procesuale invocate în
fața lui.
7. Totodată, se apreciază că ar putea fi afectată legalitatea actelor dispuse de judecătorul de drepturi
și libertăți sau de judecătorul de cameră preliminară ori de instanța de judecată, dacă ne
am afla în
ipoteza în care, după ce a fost
respinsă, ca inadmisibilă, de către judecător, o cerere de recuzare a
procurorului și s
-ar continua procesul penal, ulterior s
ar formula o asemenea cerere în fața procurorului
ierarhic superior și aceasta ar fi admisă. Regula instituită de noul Cod de procedură penală afectează
și soluționarea cu celeritate a procesului penal, atât judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de
cameră preliminară, cât și instanța de judecată putând fi obligați a întrerupe cursul procesului penal în
vederea soluționăr
ii de procurorul ierarhic superior a cererii de recuzare a procurorului. De asemenea,
susține că pentru a fi respectat dreptul de acces la o instanță, trebuie ca instanța în fața căreia este
adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța t
rebuie să fie competentă să analizeze
atât aspectele de fapt și de drept ale cauzei, cât și incidentele procedurale apărute pe parcursul
procesului penal.
8. Potrivit prevederilor art.
30
alin.
(1) din Legea
nr.
47/1992, actul de sesizare a fost comunicat
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
și
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Guvernul
apreciază că dispozițiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit
art.
126
alin.
(2)
din Constituție, procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, fiind de competența legiuitorului
stabilirea acesteia. Arată că instanța de contencios constituțional a statuat de nenumărate ori că, potrivit
art.
126
alin.
(2) din Cons
tituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competența
instanțelor judecătorești și procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers
regulilor și principiilor constituționale. În ceea ce privește dispozițiile
art.
1
30 și ale
art.
133 din Constituție,
apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză. În ceea ce privește pretinsa nerespectare a
prevederilor
art.
21 din Constituție, Guvernul opinează că dispozițiile legale criticate sunt în acord cu
acestea, câtă vreme nu
împiedică părțile interesate să apeleze la o instanță de judecată care să se
bucure de jurisdicție deplină, adică să analizeze cauza atât în ceea ce privește aspectele de fapt, cât și
cele de drept, nici nu limitează dreptul acestora de a fi apărate, de a
promova căile ordinare de atac
prevăzute de lege și în condițiile prevăzute de aceasta, putând să se prevaleze de toate garanțiile
procesuale specifice unui proces echitabil.
10. În final, susține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s
a reținut faptul că
procedura de recuzare a unui magistrat vizează aspecte legate de compunerea instanței, fiind astfel
incompatibile
ratione materiae
, în sensul
art.
35
alin.
(3) al Convenției pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamental
e, cu dispozițiile acestei Convenții. Totodată, face referire la Decizia Curții
Constituționale
nr.
241 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.
387 din
5 mai 2006.
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului
ș
i
Avocatul Poporului
nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul
-raportor,
concluziile procurorului, dispozițiile leg
ale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr.
47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art.
146
lit. d)
din Constituție, precum și ale
art.
1 alin.
(2), ale
art.
2, 3, 10 și 29 din Legea
nr.
47/1992, să soluționeze
excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art.
69 și
art.
70 din Codul de
procedură penală, cu următorul conținut:
Art.
69:
„(1) Asupra abținerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală se pronunță
procurorul care supraveghează urmărirea penală.
(2) Cererea de recuzare se adresează fie persoanei recuzate, fie procurorului. În cazul în care
cererea este adresat
ă persoanei care efectuează urmărirea penală, aceasta este obligată să o înainteze
împreună cu lămuririle necesare, în termen de 24 de ore, procurorului, fără a întrerupe cursul urmăririi
penale.
(3) Procurorul soluționează abținerea sau recuzarea în cel mult 48 de ore, prin ordonanță care nu
este supusă niciunei căi de atac.
(4) În caz de admitere a abținerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele îndeplinite ori
măsurile dispuse se mențin.”;
Art.
70:
„(1) În tot cursul procesului penal, asupr
a abținerii sau recuzării procurorului se pronunță
procurorul ierarhic superior.
(2) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancțiunea inadmisibilității,
procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constată de procurorul,
judecătorul sau de completul
în fața căruia s
-a formulat cererea de recuzare.
(3) Procurorul ierarhic superior soluționează cererea în 48 de ore.
(4) Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac.
(5) Pro
curorul recuzat poate participa la soluționarea cererii privitoare la măsura preventivă și poate

Nullum judicium sine deo Contacteaza-ne!